In zilele de 3-5 noiembrie a.c., ( 2005, n.r.) Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii de la Universitatea „Stefan cel Mare“ din Suceava a gazduit prima editie a Colocviului international Omul si mitul, care si-a propus sa lanseze o invitatie de solidarizare tuturor specialistilor nationali din domeniu si sa inaugureze o traditie, proxima editie a reuniunii urmind sa se desfasoare peste doi ani. Suplu, modern – si chiar postmodern pe alocuri –, bine condus de catre cei doi organizatori, Claudia Costin si Victor Carcale, colocviul a intrunit toate calitatile unei reuniuni stiintifice de tinuta. Cei care s-au abtinut sa-l cautioneze, pe motivul ca facultatea organizatoare nu ar fi „de top“, au ce sa regrete, fiindca cele doua zile de lucrari (plus una de excursie, intr-o Bucovina aproape ireala, inundata de lumina feerica a toamnei tirzii, spiritualizata de proximitatea minastirilor) au reunit personalitati din Romania, Italia, tarile fostului bloc sovietic si chiar din Japonia, care au discutat mitologie la un nivel ideatic sincron cu cercetarile actuale de pe mapamond, fara cea mai mica nuanta de provincialism.

Lucrarile fiind rostuite pe trei sectiuni distincte (Mit si literatura; Mit si limbaj; Mit si antropologie culturala), care s-au desfasurat simultan – motiv de suferinta pentru multi participanti… –, nu am avut, in mod obiectiv, posibilitatea de a le asculta pe toate. La sectiunea Mit si literatura, din prima dupa-amiaza, dupa ce Doina Rusti prezentase, dimineata, o foarte reusita comunicare pe marginea reflexelor mitice ale unor povesti populare, lansind si o carte dedicata simbolurilor din opera lui Mircea Eliade, Livia Cotorcea, de la Iasi, a vorbit, pe urmele lui Vasile Lovinescu, de mitul popular al „monarhului ascuns“ (tarul Alexandru I, cu epifania sa probabila, staretul siberian Fiodor Kuzmici) in Rusia secolului al XIX-lea, Loredana Maria Baba, de la Cluj, a prezentat o incitanta aplicare a teoriilor cosmologice ale lui Stephen Hawking asupra romanului Dune de Frank Herbert, Geta Morosan, de la Suceava, a vorbit suplu, analitic, despre radacinile mitice ale povestirilor sadoveniene, Oana Covaliu, tot localnica, a prezentat (inclusiv cu mostre cinematografice indelung savurate) structura mitica a unor romane scrise de catre Alessandro Barrico (mai ales Novecento), ingredientul literar interdisciplinar intrind in economia sectiunii prin comunicarile localnicului Mircea A. Diaconu, despre corporalitatile paradoxale ale lui Cioran, si ale lui Constantin Dram, de la Iasi, despre reconversiile mitului livresc in Don Quijote.

Ne-am mutat a doua zi la sectiunea Mit si antropologie, unde initiatoarea colocviului, Claudia Costin, a prezentat citeva trasee labirintice in povestile populare romanesti, Luminita Raveica-Taran, de la Botosani, a vorbit despre teatrul etnografic bucovinean si despre mastile sale grotesti, Ciprian Popa, de la Suceava, a detaliat – in italiana – citeva reminiscente pagine din zona crestinismului timpuriu si a reverberatiilor sale medievale, iar Tomo Morita, japonez la origine, dar clujean prin adoptiune, a prezentat – din pacate, cu imagini putine – functiile sociale si simbolice ale dragonului in tara sa de origine. De un interes aparte s-au bucurat comunicarea Anamariei Ramona Gellert, de la Pisa, dedicata unui fenomen de eufemizare sociala a mitului opresiv al lui „Big Brother“, prin multiplicarea insidioasa a camerelor de supraveghere in diferite capitale ale lumii (recent de tot, BBC-ul a precizat, intr-un reportaj ambiguu, ca numai in Londra „linistea“ oamenilor este vegheata de 500.000 de camere dispuse peste tot…), respectiv cea a organizatorului, inimosul Victor Carcale, dedicata – in italiana – asimilarii culturale a mitului odiseic.

Un volum colectiv, a carui aparitie gazdele au prevazut-o pentru inceputul anului viitor, va sintetiza sobru, stiintific, trei zile de pasiune, entuziasm si competenta. Felicitari organizatorilor, si: sa ne vedem peste doi ani, tot la Suceava, mai multi, insa, decit am fost acum! S-a mai vorbit, in finalul reuniunii, de necesitatea concentrarii viitorului colocviu pe o tema-cadru, care sa elimine dispersia.

Iata un motiv in plus sa credem ca inceputul generos de acum n-a constituit decit preambulul realizarii unui atelier mitologic exigent, interdisciplinar, prin care colegii suceveni isi anunta disponibilitatea de a se racorda la sistemul interuniversitar al centrelor de cercetare a imaginarului.